Boul cand ajunge mare uita ca a fost vitel

Poate ca uneori sunt prea brutal in exprimare si n-as vrea ca titlul acestui articol sa sperie pe cineva sau sa aprinda spiritele. In fond e o veche zicala populara cu un adevar adanc ascuns printre multiplele intelesuri ale limbii romane.

Citesc bloguri… de nu mai stiu cand, pur si simplu inceputul acesta se pierde undeva in negura timpului… de vreo cateva luni incerc si eu marea cu degetul doar-doar voi ajunge si eu un pui de blogger… si puse la gramada aceste doua lucruri dau pasiunea pentru blogging ca fenomen social si nu numai…

Indiferent pe ce pozitie se situeaza bloggerii sunt intr-o anumita masura nemultumiti, cei mici sunt frustrati de faptul ca cei mari nu-i baga in seama, cei mari sunt deranjati de faptul ca cei mici ii agaseaza. Se impart acuzatii in dreapta si in stanga, se bat cu pumnul in piept, se trag de sireturi, dar fara nici un rost… lucrurile sunt mult mai simple decat par si nu este firesc sa le complicam de dragul spectacolului.

Toti, dar absolut toti bloggerii au avut un inceput lipsit de stralucirea de acum, asta doar daca nu i-a chemat Cabral, Badea, Huidu si alte asemenea persoane publice. Doar ca unii au reusit sa urce acolo sus in varful piramidei, iar altii au ramas undeva la baza acesteia. Imaginati-va blogosfera ca fiind o piramida imensa: la baza sunt bloggerii care fie sunt la inceput de drum, fie nu vor reusi sa-si depaseasca niciodata statutul de blogger mediocru, iar pe masura ce urci spre varful piramidei dai de bloggeri din ce in ce mai cunoscuti, mai cititi, mai talentati, ajungand sa gasesti in varf ceea ce unii ar numi crema blogosferei.

Ce vreau sa spun prin acest exemplu cu piramida este faptul ca bloggerii aflati undeva sus in raport cu alti bloggeri sunt acolo intr-o anumita masura datorita celor aflati mai jos decat ei. Degeaba ai talent cu carul, degeaba starnesti controverse, degeaba vii cu stiri in exclusivitate… este un aspect necesar dar nu si suficient pentru a avea succes. Poti de asemenea sa muncesti scriind non-stop pe blog, aceasta nu-ti va aduce succes si notorietate… Capitalul uman, sub cele doua forme ale sale, cititori si ceilalti bloggeri, este ceea ce asigura, printre altele, succesul unui blog.

Si e jenant, uneori dureros, ca cei mari uita (sau nu vor sa-si aminteasca) ca au fost la randul lor mici… sau ca refuza sa recunoasca ca in spatele succesului lor se ascunde si contributia acelor bloggeri care poate nici nu stiu sa scrie bine romaneste. Ca ne place sau nu are loc un fenomen de link building uni-directional care daca nu mai propulseaza, cel putin sustin blogurile aflate in varful piramidei blogosferei. Si acest lucru se datoreaza naivitatii bloggerului marunt care spera ca daca va pune un link catre cei de sus pe blogul sau va avea parte de vreo recunostinta (sau poate crede ca motoarele de cautare vor confunda originalul cu link-ul de pe blogul sau). Pare o nimica toata acest gest, dar cand exista sute, mii sau poate zeci de mii de astfel de gesturi are loc o adevarata tornada SEO care te ridica. Desigur, acest link building uni-directional, n-ar putea face toata treaba, aportul bloggerului care beneficiaza de acest link building nu este de ignorat. Intre ceea ce esti tu ca om si ceea ce cred ceilalti despre tine ca blogger este o adevarata simbioza, fie ca ne place sau nu… Doar ca unora le place sloganul liberal „Prin noi insine !”, uitand de unde au plecat (sau poate sufera de amnezie voluntara), ignorand cu buna stiinta contributia celorlati la evolutia blogului personal, fie ca e vorba de simpli cititori, fie de bloggeri marunti care aspira la statutul de celebritate…

Si ca sa vedeti ca exista o samanta de adevar in ceea ce spun luati topul Zelist la mana si vedeti cat de des mai comenteaza cei din varful piramidei ? Extrem de putin, spre deosebire de ceilalti care lasa zilnic sute de comentarii pe toate blogurile care le sunt la indemana tocmai in ideea de a obtine link-uri reciproce.

Sa nu ma intelegeti gresit, n-am nici simpatii, nici antipatii printre bloggeri (desi dupa acest articol s-ar putea sa am ceva divergente de opinie), incerc doar sa evaluez lucrurile obiectiv… sa dau Cezarului ce este al Cezarului si bloggerului ce este al bloggerului, indiferent de cat de cunoscut este…

10 comentarii la „Boul cand ajunge mare uita ca a fost vitel

  1. Nu stiu cat de sus vei/vom ajunge, depinde pentru ce faci asta, pe mine ma bucura faptul ca zilnic o mina de oameni imi citesc gindurile sau vin sa vada la ce film m-am mai uitat si alte chestii, treptat sau facut doua maini de oameni, apoi cele doua maini au fiecare cate cinci degete. Eu intotdeauna am zis ca trebuie sa scrii in primul rind pentru tine.

    • As vrea sa pot spune ca scriu pe blog in primul rand pentru mine… dar descopar in timp ce scriu ca o fac la persoana a II-a sau chiar la persoana a III-a… sunt constient ca sunt citit si de altii nu doar de propria-mi persoana si nu-mi permit (de fapt nici nu-mi place) sa transform blogul intr-un jurnal personal online…

      Nu-mi doresc sa ajung acolo sus, e o responsabilitate imensa pe care daca nu o poti duce pe umeri decazi in nesimtire si aroganta…

  2. Cand am vorbit la mine pe blog de bloggerii mari , cineva mi-a atras atentia ca blogger mare nu inseamna neaparat si blogger talentat. Sunt multi mari care au ajuns acolo datorita anumitor circumstante. Tocmai de aceea nu am la mine in blogroll decat 2 dintr-astia mari : pe piticu pentru ca e pitestean la origine si pe dono pentru ca are talent si umor.

    • In general marimea unui blogger e data de numarul de vizitatori pe care-i are… cel putin aceasta e unitatea de masura recunoscuta in breasla… circumstantele care i-au adus in top nu le garanteaza pozitia, ci blogurile marunte care le aduleaza pe cele mari…

  3. Conteaza pana la urma si pozitionarea ta, la care tii si pe care nu vrei sa ti-o schimbi doar pentru ca mai multi oameni fara pareri neaparat relevante sa iti citeasca blogul. Prefer un debate bun din cand in cand, decat certuri zilnice. Sau alti bloggeri care sa ma pupe in fund. Conteaza ceea ce vrei sa faci cu blogul respectiv. Daca urmaresti sa faci bani (desi chestia asta mi se pare deja exagerata si doar pe blogurile din Romania am citit despre lupta asta stransa pentru banii din campanii, uitand de fapt conceptul initial de blogging). Daca insa vrei sa iti exprimi ganduri sau pareri, atunci te vei multumi cu acei cititori care au si o parere pertinenta despre ceea ce scrii. 

    • Pozitionarea tine de o multime de factori uneori independenti de fiecare din noi… conteaza nu neaparat ce vrei sa faci cu blogul pentru ca uneori cand il lansezi la apa nici macar nu stii ce vrei si directia sa se contureaza in timp…

  4. cand te vezi cu sacii in caruta (in cazul asta cu vizitatori pe blog) uiti de toate si de toti si dai inainte cu nonsalanta…Cei „mari” considera ca nu au de ce sa piarda timpul pentru cati vizitatori neimportanti, dar e vorba de bun simt, de reciprocitate… „N-ai cu cine…”

    • Si totusi la ce bun 10.000 de vizitatori care imediat ce ajung pe blog fac stanga-mprejur in mai putin de 10 secunde… ?!

  5. Pentru noi nu e o afacere blogul. Poate pentru unii o fi, dar eu scriu pt ca stiu ca sunt cativa cunoscuti din oraselul meu care citesc ceea ce scriu. Plus prietenii nostri. Si mai scriu pentru mine in primul rand. Sa fie altii mari si tari, ca nu ma intereseaza! Vedeta nu-s, VIP nu-s, nu-mi face nimeni reclama la blog, nici macar anti-reclama 😀 Noi sa fim sanatosi!

    • Spune lucrul acestora si celor care se cred tauri comunali in blogosfera 🙂 ca eu te cred pe cuvant 🙂 doar impartim acelasi genunchi de broasca…

Comentariile sunt închise.