Solutii imobiliare in criza

In urma cu vreo 2-3 ani, administratia locala a municipiului Brasov venea cu o solutie pentru a asigura locuinte sociale pentru persoanele si familiile cu posibilitati materiale reduse. Solutia propusa era aceea de a transforma caminele de nefamilisti aflate in administratie in blocuri de apartamente si garsoniere.

In zona in care locuiesc, desi e o zona destul de centrala, se afla 4 astfel de camine de nefamilisti care au fost luate in calcul pentru proiectul de locuinte sociale. Din aceste camine doar unul singur a fost transformat in bloc de garsoniere si apartamente, dar desi a trecut vreun an de cand s-a terminat treaba absolut nimeni nu s-a mutat in el. Ba mai mult in urma cu vreo 3 luni a aparut un panou care anunta ca acele garsoniere si apartamente sunt scoase la vanzare. Pretul de 40.000 de euro pentru un apartament cu 2 camere obtinut din unirea a 2 camere de camin a facut ca pana in momentul de fata sa nu se vanda nimic. Cat priveste folosirea acelor apartamente drept locuinte sociale nu se mai aude nimic… Din celelalte 3 camine de nefamilisti la 2 se lucreaza, iar al III-lea e inca neatins, dar mi-e teama ca va avea soarta celui dintai…

O alta solutie in ceea ce priveste spatiul locativ a fost aceea a mansardarii blogurilor cu patru etaje. Se pare ca firmele de constructii au convins destule asociatii de locatari ca mansardarea e o solutie benefica tuturor, insa desi multe blocuri au fost mansardate cumparatorii nu se inghesuie sa cumpere apartamente la mansarda. Desi pretul la un apartament cu 2 camere intr-o mansarda este undeva in jur de 35.000 de euro, oamenii nu prea sunt dispusi sa-si asume riscul ca la prima furtuna mai puternica sa zboare asa cum au facut-o multe acoperisuri de blocuri.

O a treia solutie s-a vrut a fi mini-cartierele de case din prefabricate construite la maxim 5-10 kilometri de Brasov. S-a cumparat terenul, s-au inceput lucrarile la case, amatorii de astfel de locuinte au achitat integral pretul unei casei dar la un moment dat lucrarile s-au blocat din motive inca necunoscute. Unele case au fost terminate, altele sunt inca in constructie iar proprietarii sunt nevoiti sa scoata alti bani din buzunar ca sa-si termine casa. In plus acel mini-cartier este lipsit de elementarele utilitati: ca sa ajungi la drum trebuie sa mergi 50-100 de metri prin noroi, nu are curent electric, nu are apa, nu are gaz, nu are canalizare… sau pe romaneste eu as spune ca a fost o teapa. Nu am nici o certitudine dar umbla zvonurile ca lucrarile de constructie s-au oprit din cauza ne-intelegerilor dintre investitorul italian si constructorul roman, dar cat timp oamenii au platit in avans pretul locuintei mie mi se pare ca rolul investitorului a fost doar acela de a castiga de pe urma naivilor. Pentru cunoscatori mini-cartierul se numeste „Raza soarelui” si e situat undeva la jumatatea distantei dintre Brasov si tarlungeni.

O alta solutie a carui protagonist e iarasi administratia locala a fost aceea ca in schimbul terenului pe care se vor construi ansambluri rezidentiale, municipalitatea sa primeasca un numar de apartamente echivalent cu valoarea de piata a terenului acordat de primarie. Desi constructiile la un astfel de ansamblu au fost finalizate, n-a mai auzit nimeni ca primaria sa primeasca apartamentele ce vor fi folosite ca locuinte sociale. Ansamblul cu pricina poarta numele de Tampa Garden… aflat undeva la poalele Tampei, in capatul cartierului Racadau…

Pe lista solutiilor imobiliare de criza pot fi trecute si acele case-vile construite individual care se incearca a fi vandute la preturi cu care se vindeau imobile similare in vremurile bune… nu le cumpara nimeni, dar romanul nu lasa din pret ca doar nu cer de mancare.

Nu stiu daca acestea sunt singurele solutii in domeniul imobiliar esuate, insa in mod cert nu sunt primele si nici ultimele… dupa mine o solutie ca cei care construiesc sa vanda tot ar fi aceea ca pretul de vanzare sa nu fie conceput astfel incat profitul sa fie de 100% ci de cel mult 5%-15%, si evitarea capcanelor creditului imobiliar sau ipotecar prin introducerea ratelor direct la constructor.

P.S. Mi-am dat seama ca nu inteleg un lucru: pana in 1989 nimeni nu se plangea ca nu are locuinta, dupa ce ne-am invatat cu democratia s-a construit in mod acceptabil, natalitatea a scazut vertiginos si cu toate acestea ne plangem ca nu exista suficiente locuinte. O fi adevarat sau e doar un artificiu care sa justifice cresterea exploziva a preturilor in sectorul imobiliare ? E vreo conspiratie la mijloc ?!

6 thoughts on “Solutii imobiliare in criza

  1. Cel mai probabil este un artificiu. Am citit mai demult si un articol (din pacate, nu l-am salvat) destul de bine documentat in care se demonstra cu argumente ca aceasta cerere mare de locuinte in Romania nu este una reala, ci inventata de cei care au interes in a vinde locuinte. Romania ocupa chiar un loc fruntas la numarul de locuinte raportat la numarul de locuitori.

    • Singurele interesate de aceasta situatie si singurele care aveau in mod clar de castigat au fost agentiile imobiliare care lua comisioane consistente din tranzactii…

  2. Pai hai sa-ti raspund eu la PS.
    Inainte de ’89 fiecare roman avea 1 locuinta. Acum cu democratia, Un om are 100 -200 de locuinte ale lui(vezi fotbalisti, guvernanti, oameni de afaceri).

    Deci nu e nici un artificiu. Tara noastra dintr-o mare patura sociala medie muncitoreasca, s-a transformat in tara cu 2 paturi sociale. Una de varf si una de foarte saraci

    • Oamenii de care vorbesti tu sunt proprietari peste vile nu peste locuinte cutii de chibrituri, deci e ceva putred la mijloc…

  3. Aici ma gandeam la Fratii Necula – care au peste 600 de apartamente pe persoana fizica.
    Daca ei au atunci sunt multi altii ca ei.

    Cunosc pe cineva in Bucuresti, care a vandut o bucata de pamant in Berceni si de toti banii si-a luat 20 de apartamente pe o scara – si le-a inchiriat.
    Deci exista sunt printre noi.

    • Chiar si asa eu cred ca extrem de multe apartamente stau goale in speranta ca le vor vinde cu un pret care sa le permita sa creada ca le-a pus Dumnezeu mana in cap…

Comentariile sunt închise.