Umbla vorba prin targ cum ca Hertha Muller, scriitoare germana nascuta in Romania pe la 1953 si emigrata in Germania prin 1987, e laureata premiului Nobel pentru literatura in anul de gratie 2009.
Ar trebui sa fiu mandru ? Sa sar in sus de bucurie ? Sa stau in cap ? Nu stiu, dar probabil nu o sa fac nimic din toate acestea pentru ca aceasta stire care face inconjurul mass-medie romanesti la aceste ore ma lasa rece. Nu ma intelegeti gresit, n-am nimic cu Hertha Muller dar nu o cunosc si desi nu sunt un ignorant astazi aud pentru prima oara de ea.
Faptul ca s-a nascut in Romania si acum a luat premiul Nobel nu e un motiv de mandrie nationala, ar fi fost daca ar fi trait si astazi in Romania si ar fi luat premiul Nobel. Ne-am fi putut bate cu pumnul in piept ca romanul s-a nascut poet, atat de poet incat unul de-ai nostri a fost laureat cu Nobel daca Romania ar fi nominalizat-o pe Hertha Muller dar nu s-a intamplat asa, Germania avand grija sa se ocupe de acest aspect.
Si mi-e scarba de cum intelege mass-media sa trateze problema: se bat cu pumnul in piept de parca ar avea vreo contributie la ceea ce este aceasta femeie Hertha Muller. Pana mai ieri era un nimeni, nu stiu nici macar daca are vreo carte tiparita in Romania dupa 1989, nu stiu daca de cand a emigrat a fost vreodata invitata la vreun post de radio sau de televiziune national si acum ne mandrim cu ea ca doar s-a nascut in Romania si acesta e singurul lucru care conteaza… pentru unii…
Si ca sa inchei inainte de a injura mass-media romaneasca mai aduc in discutie faptul ca o cautare pe Google dupa Hertha Muller are de doua ori mai putine rezultate decat o cautare dupa adresa blogului meu. Concluzia care cred ca sare in ochii fiecaruia: nimeni n-a crezut in ea pana sa ia premiul Nobel… dar probabil de acum incolo numele ei va aparea pe cateva zeci de mii de site-uri din intreaga lume…
Inclusiv pe al tau…
Mda… doar ca eu nu o fac la modul pupincurist cum face mass-media romaneasca… eu spun lucrurilor pe nume… in limba mea…
1: este motiv de mandrie…pentru ca odata cu ea se asociaza si cuvantul „roman” cu ceva bun.
2: este motiv de gandire, pentru ceilalti romani: cum dracu se face ca toti artistii recunoscuti ai romaniei sunt cei ce au parasit troaca materna? Ex: Brancusi, Cioran, Ionescu
Poate ca totusi ar trebui sa ne mandrim doar in sinea noastra…
Nu te grabi sa injuri presa romaneasca. Postul de radio la care lucrez – Radio Timisoara – are in fonoteca mai multe interviuri cu Hertha Muller. Luate cu mult inainte de atribuirea premiului. Si cred ca si alte mass media, mai ales cele din Timisoara si Banat, au astfel de interviuri. Simpla ta nestiinta nu justifica „scarba” si imboldul de a injura.
Cat despre comparatia dintre blogul tau si un castigator de Nobel: esti pe buza prapastiei, in curand cazi in ridicol. Succes … blogului !
Ai inteles gresit… poate ca sunt eu m-ai necioplit in exprimare, poate ca am un dinte impotriva diletantilor din mass-media care fac din tantar armasar, care iubesc stirile negative si care te pupa in fund doar cat timp esti in lumina reflectoarelor, dar cred ca am partea mea de dreptate… Hertha Muller n-a existat in inimile multor romani pana la momentul Nobel, acum toti suntem mandri ca e romanca dar am uitat ce i-am facut (intre timp m-am documentat)… si imi amintesc de o campanie nationala de televiziune pentru a desemna cel mai mare roman (a fost sa fie Stefan cel Mare) pe care am urmarit-o cu destul de mult interes si iarasi ma lasa memoria ca nu-mi amintesc ca Hertha Muller sa fi fost macar nominalizata la acest titlu…
Sunt scarbit nu de Hertha Muller, nu sunt invidios pe premiul luat de ea, dar nu pot sa fiu atat de ipocrit incat sa ma bat cu pumnul in piept si sa sustin ca e romanca get-be-get… pur si simplu facand acest lucru mi se pare ca as comite un sacrilegiu, ca as intina memoria tuturor acelora care au suferit pe vremea comunismului…
Cat priveste comparatia cu blogul meu si proaspata laureata a premiului Nobel pentru literatura, stiu ca a fost destul de deplasata dar a fost potrivita pentru a evidentia faptul ca Hertha Muller nu a fost mediatizata pana la momentul zero…. Premiul Nobel… e greu sa ma explic acum, dar nu cred ca aceasta are vreo importanta…
Citeste printre randuri…
„Se asociaza cuvantul roman cu ceva bun?”. Nu prea cred. Herta Muler a scris despre represiunile perioadei comuniste si cat de greu si rau i-a fost ei cat a stat in tara noastra.
Ar trebui sa inceapa sa se asocieze nu sa apelam la nationalism ieftin de genul acesta…
Singura data cand a pomenit de Romania a fost ca nu se mai intoarce,e drept are si un motiv bun,coruptia.Dar si aici daca nu vine in tara se bazeaza pe auzite si presupuneri.
Era frumos din partea ei cand a primit premiul sa spuna EA ceva despre locurile unde sa nascut si trait,sigur sunt si lucruri frumoase,dar cum ai zis,au grija nemtii sa-si insuseasca meritele.
Hai sa nu fim carcotasi si sa dam Cezarului ce e al Cezarului… si romanului ce e al romanului… mandria nejustificata pentru meritele altora…
Dumi, poate am fost si eu – vorba reclamei – „cam intepator”, dar m-am saturat ca toti jurnalistii sa fie asociati cu acei presari care incep stirile cu trei crime si doua accidente ori cu „moderatorii” care l-au facut mare pe vreunul precum Gigi Becali. Sunt multi jurnalisti care au cel putin o carte pe noptiera si nu numai ca o au, dar si citesc seara de seara; jurnalisti care stiu ca Richard Wagner nu a fost fundas stanga la Lokomotiv Leipzig, etc, etc … Nu este cazul sa le fac apologia. Din pacate, genul agresiv si mediocru de a face presa este inca la moda in Romania.
A propos de mediatizarea Herthei Muller: in seara zilei de joi, TVR 1 a difuzat (la Telejurnal) fragmente dintr-un interviu cu HM, luat in 2005 si difuzat la emisiunea „Nocturne”. Prin urmare, Muller nu era chiar un „newcomer” in peisajul media.
Jurnalistii care-si fac treaba cu seriozitate nu se vor simti atacati de stilul meu cam intepator… iar daca interviul din 2005 a fost difuzat la o ora cand trei sferturi din romani se intorceau pe partea cealalta, ca multe din emisiunile culturale, e ceva ce nu a ajuns pe buzele romanilor ci doar pe a catorva insomniaci…