Nu știu alții cum sunt dar eu am descoperit că-mi place să-mi reamintesc chiar dacă uneori mă apucă nostalgia…
Și mă simt bine amintindu-mi despre vremurile de odinioară mai ales când sunt în compania unora născuți după 1989 care ascultă de parcă aș citi din Ion Creangă sau Mihail Sadoveanu.
Vremurile s-au schimbat și continuă să se schimbe, amintirile rămân și noi trebuie să ne adaptăm din mers căci amintirile nu țin de cald, foame sau sete…
Amintirile mă fac să mă simt bătrân dar mă încarcă de energie și-mi dau puterea sa merg mai departe…