Paradoxul democratiei in Romania: Birocratia

Printre binefacerile aduse de democratie dupa evenimentele din 1989 se numara si birocratia, un paradox al democratiei in care libertatea de decizie si actiune se transforma prin voia autoritatilor statului (autoritati publice locale) in tergiversare.

Daca ceea ce vrei sa faci este in interes personal cu toate piedicile care ti se pun insisti pana problema este rezolvata, dar daca ceea ce se intreprinde este in beneficiul publicului tergiversarea datorita birocratiei devine un mod de viata mai ales cand statul ca solicitant da nas in nas cu functionarii publici din birouri.

Ne-am bucurat in 1989 ca scapam de ceea ce inseamna comunism si ne-am lepadat chiar si de partile sale bune, imbratisand in numele democratiei prost intelese atitudini tipic mafiote (spaga, santajul, trafic de influenta, grupuri de interese,etc). De ce spun lucrul acesta ? Pentru ca sunt tot mai sictirit de ceea ce nu se intampla in Romania de dupa 1989: prea putin din ceea ce ia statul roman de la contribuabili prin taxe si impozite s-a mai intors sub forma investitiilor in infrastructura sau alte investitii de interes public. Cheltuielile publice inseamna asistenta sociala sub diferite forme a jumatate din populatia Romaniei si intretinerea unui aparat birocratic care actioneaza nu in interesul poporului ci de parca ar fi pe propria mosie.

Nu sunt nostalgic dupa comunism, sincer nici nu-mi dau seama ce a insemnat pentru mine comunismul, dar privind obiectiv spre realizarile socialiste si comparandu-le cu cele ale democratiei nu pot sa nu remarc ca democratia romaneasca e un pariu pierdut…

PS: Pentru carcotasii care vor sa ma ia de gat inainte de a intelege cum stau lucrurile ii invit sa mediteze la o stire citita prin nu mai stiu ce cotidian astazi, Pasajul Unirii a fost gata in 1987 in doar 34 de zile, pe cand Pasajul Baneaza e inceput in urma cu 2 ani si jumatate, dar e departe de a fi finalizat…

10 comentarii la „Paradoxul democratiei in Romania: Birocratia”

  1. Birocratia exista in orice societate pretinsa civilizata. Ceea ce ma intriga pe mine este altceva: numarul mare de functionari, acelasi ca in anii dinainte si imediat urmatori revolutiei, in conditiile in care tehnologia moderna (da, aici ma refer la computere) poate usor ajuta functionarul sa-si faca treaba. Scuza cum ca a crescut numarul serviciilor nu tine. Sa dau un exemplu: in Oradea, cladirea primariei era inaite de revolutie gazda primariei, sfatului popular (consiliul local de azi), administratia financiara, intreprinderea de alimentatie publica (T.A.P.L.) si altele cate si mai cate. Dupa revolutie a gazduit (concomitent) administratia financiara, asociatia judeteana a ocuparii fortei de munca, directia de pensii, directia de sanatate, primaria, consiliul local si o alta gramada de institutii. Astazi mai avem doar primaria, consiliul local cu institutiile strict din subordine. Aceeasi functionari (ca numar), desi cele mai multe dintre institutiile descentralizate ale guvernului s-au mutat in casa noua (fiecare la casa ei, cu functionarii ei plus altii cativa noi). De ce spun asta? Numarul functionarilor nu a scazut, dar nici nu a ramas constant! Singura constanta a fost cresterea numarului lor, REPET, in conditiile in care tehnica de calcul putea si poate lejer ajuta munca oricarui functionar. Dar, calculatoare s-au luat, unele fara sa fie folosite (decat pentru solitaire) au si fost casate si aruncate. Nu avem nici pana in ziua de azi un sistem centralizat de declaratii. Nu avem o baza de date civilizata (pe baza de CNP), iar in orice institutie te duci trebuie sa „scrii o cerere”.
    Dupa mine paradoxul este cu totul altul: formularele birocratiei romanesti. Se schimba cand te astepti mai putin, nu sunt aceleasi mai mult de 2 ani si oricat de mare specialist te crezi intr-un domeniu, daca nu ai completat conform formularului nu se solutioneaza nimic (aviz celor care au de-a face cu ITM-urile).

    • Problema functionarilor numerosi tine de a doua alfabetizare… tind sa cred ca cel putin 3 sferturi din ei nu stiu sa foloseasca calculatoarele chiar daca le au pe birou…

  2. Hartogaraia este necesara. Birocratia se poate rezolva foarte usor prin introducerea sistemelor online de plata.

    Stiati ca in Germania de exemplu, dai la primarie contul bancar, si la data scadenta ei iti retrag impozitul, taxe, amenzi etc? Tu nu faci nimic.

    Stiati ca in UK, ABSOLT orice taxa poate fi platita online de acasa(la orice institutie.)

    Deci…nu birocratia e problema, punerea ei in aplicare.

    • Si la noi e posibil sa faci unele plati de acasa doar ca… te trezesti ca-ti vine somatie pentru neplata desi ei s-au folosit de banii tai de cateva luni bune…

  3. Trebuie sa se lucreze la descentralizare, pentru ca aici este problema.
    Si bineinteles investitia in sisteme informatice performante, in oameni capabili.

    La noi investitiile in schimb s-au oprit la masina de servici a sefului, sau la vila de protocol a departamentului.

  4. Adevarul e ca nu as avea nimic impotriva sa platesc taxe daca as vedea si ceva beneficii inapoi. Dar asta deja e problema nationala; la noi in Brasov macar de bine de rau parca se mai vede ceva fata de alte orase, cel putin in infrastructura (drumuri, parcari, parcuri etc.)

    • Ceea ce vezi in Brasov e facut cu imprumuturi bancare pe care le vom plati ci varf si indesat… si chiar daca s-a facut ceea ce se vede pretul platit este cu mult mai mare decat cel real… nu intru in detalii ca buboiul e mult prea scarbos…

  5. birocraţia nu are nimic de-a face cu democraţia. din contră, este una dintre caracteristicile societăţilor totalitare … şi la stat, ca şi la privat, este implicat principiul competitivităţii… oricum, la noi nu e democraţie, dar asta e altă discuţie…
    cine face o evaluare a unui bugetar? costuri, eficienţă…

    • Intr-adevar problema bugetarilor nu poate fi ignorata… nu pentru mult timp… caci mie imi pasa ce se intampla cu banii mei incasati ca fiind din sectorul privat…

Comentariile sunt închise.